De-a lungul anilor, am identificat și dizolvat multe frici, pe care odinioară le credeam reale. Totuși, apar mereu altele – pentru că fricile iraționale sunt oaspeți persistenți în mintea noastră, precum rudele alea care își iau statut de musafir permanent la tine acasă.
Ne agățăm cu disperare de ceea ce avem, ne străduim constant pentru mai mult și tratăm orice pierdere ca pe o catastrofă – dar asta nu înseamnă că trăim cu adevărat. Doar ne prefacem.
Deci, este frica bună sau rea?
Hai să o privim atent și onest.
Frica apare sub două forme: rațională (reală) și irațională (imaginară). Frica rațională este naturală și are un scop vital: ne protejează viața și siguranța fizică. De exemplu, dacă ești la volan și un camion virează brusc spre tine, e perfect logic să tragi de volan ca să eviți o coliziune. Această frică te menține în viață. Sau imaginează-ți că te urmărește un urs prin pădure. Instinctele de supraviețuire se activează imediat. Datorită răspunsului
de „luptă sau fugi”, adrenalina îți inundă corpul, ritmul cardiac crește, pupilele se dilată, iar oxigenul și glucoza ajung rapid la creier și mușchi. Această reacție puternică este esențială pentru supraviețuire.
Dar în viața de zi cu zi, nu e niciun urs. Niciun camion care vine spre tine dimineața, când te dai jos din pat. Nicio amenințare reală imediată. Adevărata provocare de zi cu zi este să trăiești și să-ți îmbunătățești viața – nu doar să supraviețuiești unor pericole extreme. Cu toate acestea, dacă ai observa conștient primele gânduri care îți vin în minte când te trezești, cele mai multe sunt griji.
Mintea – cea mai puternică unealtă pe care o avem pentru a crea și a evolua- poate deveni și cel mai mare torționar, atunci când se agață obsesiv de întrebarea: „Ce-ar fi dacă?”
Ce-ar fi dacă:
- Întârzii la birou?
- N-o să știu la examen?
- Mă îmbolnăvesc?
- Nu mai pot munci?
- Pierd pe cineva drag?
- Rămân fără serviciu?
- Rămân singur?
- Ea nu mă mai iubește?
- Sărăcesc?
- Vor râde de mine?
- Îmbătrânesc?
- Devin inutil?
- Nu-mi pot plăti ratele?
- Mă părăsește?
- Mă înșală?
- Copilul meu abandonează școala?
- Copilul meu nu e cel mai bun?
- Au o părere proastă despre mine?
- Eșuez?
- Pierd totul?
- Sufăr?
- Mi se văd defectele?
Căte din aceste întrebări și-au făcut domiciliu permenent și în mintea ta? Gândește-te că fiecare din aceste întrebări are milioane de domicilii. Nu ți se pare ciudat că toți ne temem de aceleași lucruri?…
Majoritatea acestor frici nu se împlinesc niciodată—cel puțin nu în felul în care ne imaginăm.
Studii științifice respectabile arată că peste 80% dintre lucrurile de care ne temem nu se întâmplă niciodată.
Și totuși, pe mulți dintre noi, aceste gânduri persistente ne duc către boli somatice, medic psihiatru, o viață mânată de prudență și instinct exagerat de conservare, substanțe toxice, alcool, exces de medicamente, binging de tot felul și fugă din calea realității. În timp ce realitatea e tot acolo și nu, nu ne e tot timpul ostilă. Ba dimpotrivă, e calmă și așteaptă să o schimbăm, dacă dorim.
După o viață întreagă de fugă din calea umbrelor, am ajuns la o realizare puternică: opusul fricii nu este curajul. Este libertatea. Iar libertaea nu e doar o stare, e un proces activ, la care merită să lucrezi continuu.
Dacă rândurile de mai sus au adus mai multă lumină asupra colțurilor întunecate, la care nu te-ai uitat în trecut, îți mulțumesc că ai ajus până aici.
Parcurge integral Ghidul despărțirii de fricile pe care le-ai acumulat de-a lungul vieții, te va învăța să-ți redobândești libertatea.
Dacă te lupți cu o adicție și ai decis să renunți la ea, poți afla mai multe aici și te aștept să stăm de vorbă. Te ajut să parcurgi drumul recuperării și al abstinenței.
